Percep necunoscutul misterelor din noapte
Fiorul îmi dezleagă mesajele din ,,șoapte”,
Din zbor îmi doresc să opresc clipa ce bezna de zi desparte
Să cern cât vreau Lumină și Întuneric doar o mică parte...
Iubesc cărările ce vântul peste stânci croiește
Și firul nevăzut de iarbă ce fără grijă crește
Și flori ce din ascuns potir, ascuns parfum destramă,
ROGVAIV-ul din lumină ce prisma îl separă.
Mă regăsesc în freamătul neîntrerupt al mării
Și-n răsărit de raze ce-n unde abia mijesc,
În harul cel de taină din sânul depărtării
La mii de ani deasupra, și-n el mă regăsesc...
vezi mai multe poezii de: Mihaela Ianculescu
Detalii poezie:
Distribuie pe: