Irepetabila povară, alung-o acum din viața ta
Vezi ? Soarele ascuns-a umbra ce se-alungea
Pe pragul din odaia - ți strâmtă.
Zâmbește ! Stelele se pregătesc de nuntă
Pământul tot e-n sărbătoare
Luna s-a preschimbat în floare
Cocardă-i cerului, la piept
Și eu te-aştept iubirea mea, te-aştept.
Irepetabilă tandrețe, la tine-am poposit
Sunt visul tău, sunt antidotul și - am venit
Să-ți mângâi ochii, fruntea şi sufletul rănit
Deschide larg odaia ! Te cheamă și te-așteaptă
iubirea la zenit.
Dragul nostru CRITIC BLIND, în primul rând, mă bucur să te primesc în "casa" mea !
Cât privește ultimul vers, iată explicația : cocarda este floarea care se pune în pieptul nuntașilor. Dacă iei în calcul ultimul vers din prima strofă și primul din a doua, rezultă că luna este floarea din pieptul cerului, la nunta stelelor.
Te îmbrățișez cu drag și te mai aștept. Îți mulțumesc pentru TOT !
mirimirela (autor) sâmbătă, 25 iulie 2015
Luna s-a preschimbat în floare
Cocardă-i cerului, la piept
nu inteleg ulimul vers, Mirela,
incearca sa vii cu metafore subtile...iar cuvintul cheie sa fie cireasa de pe tort..
placuta poezie si te vreau mai activa Mirelelusa noastra...
CRITICUL BLIND sâmbătă, 25 iulie 2015
Tu ai dragostea pusa ca tapet pe inima. Frumoasa poezie, in stilul tău caracteristic!
andreionthepoetry sâmbătă, 25 iulie 2015
Vă mulțumesc dragi prieteni pentru frumusețea comentariilor voastre. Îmi dați curaj să merg mai departe. Fiecare dintre voi, sunteți inegalabili în genul pe care îl îmbrățișați.
mirimirela (autor) vineri, 24 iulie 2015
Deosebit!
MarianP vineri, 24 iulie 2015
foarte frumoasa...
sa tot scrii,mirela..
cu drag,
danab vineri, 24 iulie 2015
Cel mai frumos zenit descris in versuri. Excelenta!
stomff vineri, 24 iulie 2015
vezi mai multe poezii de: mirimirela
Detalii poezie:
Distribuie pe: