O ţară-ntreagă-şi plânge ursita rea şi morţii,
Iar braţe mii se-nalţă spre ceruri cu durere,
Jelim cu toţii-n cor năpăstuiţi ai sorţii
Văzând cum viaţa noastră nu e decât părere.
Dar până când, o, Doamne, să suferim tăcuţi
Văzând înmărmuriţi că ce ni-i drag se duce?
Cum să privim spre moarte fără o vorbă, muţi,
Să ne lăsăm copiii să fie-ntinşi pe cruce?
Treziţi-vă români cât nu e prea târziu
Şi să luptăm acum pentru urmaşii noştri!
Nu mai lăsaţi vlăstare să zacă în sicriu
Pierduţi întru vecie printre lumini şi aştri.
Hai să ne cerem dreptul de-a vieţui în pace,
De-a nu mai fi vânduţi pentru un pumn de-arginţi,
Ne-au înşelat cu rândul fiindcă românul tace,
Dar să-i ferească sfinţi, când vom fi scoşi din minţi.
Voi mame faceţi zid spre pruncii ce-i aveţi
Şi vă luptaţi cu lupii ce seamănă teroare,
Nu aveţi pic de milă, ci sloboziţi săgeţi
Şi nu lăsaţi şacalii cumva să îi doboare.
O, Maică a tuturor, ne-ntinde mâna sfântă
Căci Tu ştii cel mai bine durerea pentru Fiu,
Nu ne lăsa Fecioară, s-avem inima frântă,
Iar sufletele noastre să fie lung pustiu.
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Comentarii:
Multumesc deea, sunt fericita cand si alte suflete simt ca mine!
aspiranta (autor) vineri, 22 aprilie 2016
Felicitări pentru felul cum gândeşti si cum scrii.
deea vineri, 22 aprilie 2016
Multumesc stomff pentru intelegere si popas , genul asta de poezie este pentru mine ca o supapa a amaraciunii, nu mai pot trai ca strutul cu capul in nisip.
aspiranta (autor) joi, 21 aprilie 2016
O asemenea poezie te transforma din poet in formator de opinie pentru ca subliniaza ganduri pe care chiar daca le avem , nu le lasam sa iasa din strafundulsufletului nostru si asteptam mereu ca altcineva sa faca ceea ce trebuie. Poezia ta este o bijuterie de altruism si mi-a placut foarte mult.
stomff joi, 21 aprilie 2016
Multumesc cu sufletul geanina, da, tristete, neputinta de a face ceva!
aspiranta (autor) joi, 21 aprilie 2016
Orice suflet curat, iubitor si plin de lumina este rascolit de tragediile care parca nu se mai sfarsesc, multumesc din inima, cristina!
aspiranta (autor) joi, 21 aprilie 2016
Multumesc violeta_m, ma bucura empatia ta!
aspiranta (autor) joi, 21 aprilie 2016
Adevarat, am scris aceste versuri cu sufletul plin de frustrarea neputintei, multumesc mult casandra!
aspiranta (autor) joi, 21 aprilie 2016
Foarte frumoasa poezia si spun ca mi-a rascolit profund sufletul
cristina joi, 21 aprilie 2016
Un poem de o sensibilitate aparte, trist, dar pe care l-am citit cu multa placere!
gianina joi, 21 aprilie 2016
Interesante frământările interioare expuse în versuri deosebite... Îţi sustin punctul de vedere
violeta_m joi, 21 aprilie 2016
Ai reusit si de aceasta data sa compui un tablou impresionant,,
O poezie ca un manifest,,
Felicitari
casandra joi, 21 aprilie 2016
vezi mai multe poezii de: aspiranta
Detalii poezie:
Distribuie pe: