Autor:ilie scarlat
Adăugat de: ilie scarlat
duminică, 10 noiembrie 2024
Ai stat ascuns atât amar de ani În pântecul pământului fecund, Pe pat de crengi și pernă de tufani, Te-ai odihnit atât și ai zăcut. Ai strâns în tine eră după eră, Păduri virgine îți crestară chipul, Buzele arse în sărut de seră, În roca dură-au preschimbat nisipul. Apele, focul, vântul și lumina S-au prăvălit în tine fără știre. Așa ai strâns puterea ta deplină Și ai trecut-o-n trup de nemurire.
vezi mai multe poezii de: ilie scarlat
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adina Speranta
Gerra Orivera
stomff
andreionthepoetry
blacks
bragagiu
Criticul Blind
Cel mai mare nor de furtună era imens, având incredibila înălţime de 16 km. Era de aproape două ori mai înalt decât muntele Everest.
A exista înseamnă a te bea fără sete. Jean-Paul Sartre
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire! Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte Zidul de Mărgean, Emilian Lican
vezi mai multe poezii de: ilie scarlat
Detalii poezie:
Distribuie pe: