închise sunt porţile

Autor:Agafia


Adăugat de: Agafia

joi, 07 septembrie 2017

Cocorii, iubite,
aşteptă la porţi
să-mi descifreze calea,
aceea parte în care mă absorb
să renasc în cuvinte.
Ce goană nebună mă sfâşie
din urmă să-mi adulmec paşii?
Doar tu…
sălbatică înflorire
sprijini căderea
între teluric şi candelă.
în spaţiul rămas,
creşte adâncul,
dulcele amar din cupa cu vin negru
prins între iluzii.

Corbii, iubite,
veghează flămânzi
setea turbată
ce-mi macină drumul.
Cu mine port cortegii funerare
pentru toate închipuirile care am fost,
înrădăcinez ţărână în ţărână
cu fiecare pas
şi nu mă opresc,
închise sunt porţile
de nu mă găsesc!


vezi mai multe poezii de: Agafia


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Iubire
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Frumos comentariu, Ina M!
Agafia (autor)
luni, 11 septembrie 2017



Găsește lumina
Și trage cortina
De stele cu gânduri,
Așterne în rânduri
Cuvinte in ploaia
Ce udă potaia
Turbată din drum...
Departe vezi fum,
Te-ndreaptă spre el,
Cărarea pastel
Prin crângul cu versuri
Te face să tremuri
Dar mergi mai departe
Și pune-ți pe spate
Credința divină...
Se face lumină
Căci ești în poiana
Cu focul din vreascuri
Și-acolo-nceputuri
De linști de îngeri
Te saltă de umeri
Și źbori...ești cuvântul
Ce zboară ca vântul
Prin gură de lume...
N-ai somn și n-ai vreme
De-acum înainte...
Doar litere sfinte!
Ina M.
sâmbătă, 09 septembrie 2017