In echilibru
Trăiesc pe-o funie întinsă
Cu opțiuni mai limitate
Pășesc doar cu lumina stinsă
Și-adorm chiar relaxat pe coate
Nu mi-este frică de-o cădere
M-am antrenat aici de mic
Cănd bate văntu-i o plăcere
Că mă mai leagană un pic
E drept , mă plimb doar inainte
Și încă nu m-am plictisit
Nu răd , nu cănt , nu spun cuvinte
Mă-ntorc de unde am venit
Nu intru-n dialog cu nimeni
Nu am pe nimeni cunoscut
Mi-am aranjat o șusta Vineri
Să fie asta-un început ?
Al unei vieți in doi pe sărma
Pe o funie , mă rog si-apoi
Ceva întins care pe urma
Devine casă pentru doi !
Ca să trăim în echilibru
Cărănd cu noi pe sfoara lungă
A vieții mare greutate
Zămbind destinului in dunga !
Pentru a desfasura "procesul gandirii" creierul are nevoie de mari cantitati de energie. De aceea este posibil ca dupa un intens proces de gandire sa resimtiti aceeasi oboseala ca si in cazul muncii fizice.
Citate şi Maxime:
Puritatea este puterea de a contempla murdărirea. Simone Weil
vezi mai multe poezii de: Cristian del Nor
Detalii poezie:
Distribuie pe: