Iarnă nesfârşită

Autor:stefan doroftei doimaneanu


Adăugat de: Stefan Doroftei-Doimaneanu

duminică, 05 martie 2017

Din ţurţuri se scurg reci lacrimi stelare
Mai ieri fulgi argintii în zbor, nonşalanţi,
Astăzi se topesc printre raze de soare,
De frig şi de vânt nu mai sunt răsfăţaţi.

Printre nouri se plimbă agale lumina,
Fantome de corbi se aud croncănind,
Peste iarnă încet se trage cortina
Vrăbiuţele la multe taifasuri se prind.

În grădină, afară, zâmbesc ghioceii.
Încălţaţi cu ghetuţe, cadouri din cer,
Mugurii pe ram, se desfac singuratici
Numai eu încă mai port în inimă ger.

Încă mi se aşează zăpadă pe suflet
Cu steluţe de dor şi durere nestinsă,
Am viscol şi iarnă nesfârşită în umblet
Şi troiene de sânge în candela-mi stinsă.


vezi mai multe poezii de: Stefan Doroftei-Doimaneanu


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Viaţă
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: LXXX.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.