Hlh98 - creaţii proprii

Niciodată n-am să uit
Durerea ce acum înfrunt-
Talaz năvalnic m-a lovit
În patimi și amoruri,

În glorie deplină
Întâmpin ruină !
Columnă marmoree,
A ta istorie,

Poate că iubirea noastră n-a fost inocentă
Poate că visele acum s-au dărâmat
Dar chiar și așa, iubita mea, nu sunt întristat
Caci viață și lumină fu tot ce tu mi-ai dat.

Câtă naturalețe
În a sa blândă suplețe!
Brațele sale-mărgăritare,
Fruntea-o floare,

Nu încerc să-mi pierd esența
Chinuindu-mi existența-
Versurile-n noapte m-au purtat, mereu
Pe vântul inspirației

O lacrimă vărsată
Din iubire preacurată-
Ea spre trecut e îndreptată...
Fi deci recunoscător

Eu caut dreptatea
Tu cauți cuvântul
Și, iată, când ne luăm avântul
Înfruntăm singurătatea.

În nopți pe tainice cărări
Renaște-un om, renaște-un dor,
Clipele trec, se pierd ușor.
Eu stând în tihnă, amețitor,

În orice caz...
În orice caz,
Amoru-i necaz!
Durerea ce-o simt,

Ideal de biruință
Oglindit în flori de prisosință-
Cu tine am luptat în van,
Vis măreț, nepământean.