Gerra Orivera - poeziile altor autori

INFERNUL

CANTUL XXI

Iar Ghervazi-nainte cu câţiva paşi de ei
Şi, fără nici o armă, Robac; şi-atunci, tustrei
Au tras ca la comandă-ntr-o clipă din sâneaţă.
Cum iepurele sare ogarilor în faţă,

Fragmente II

Când, slab, elanu-i simte copitele prea grele,
Când iepurele simte că sângele-i se-ncheagă,

492

Sar oaspeţii; Notarul cuprins de groază tace,
Sări şi Prezidentul în grabă să-i împace;

traducere de Miron Radu Paraschivescu, volumul de poezii "Mickiewicz", editura Tineretului, 1959


O, voi, contemporanii cu-ai Litvei mândri cneji,

E toamnă iar şi ziua vine
Cu străluciri amăgitoare
Şi tot se duc spre zări străine,
În stoluri, păsări călătoare.

Luminile ce-au ispitit
Şi hrană unui veac au dat,
Cu ev de iarnă ce-a venit,
În somn adânc s-au cufundat.

Colbul pe sub zare,
Nor ca un val;
Om pe jos trezeşte-l?
Oare om pe cal?

Corzile viţei ce-am pus au ajuns până-n geam,
Geamul sub frunză, lipsitu-i de soare
Chiar pe de-a-ntregul. Şi parcă-ntr-adins
Viţa-ngrelată-i de struguri ce dau către aur.

Traducerea: Leo Butnaru

Intrai la frizer, spusei - liniştit:
"Fiţi bun, pieptănaţi-mi urechile".