Gerra Orivera - poeziile altor autori

traducere de Ilie Constantin

O altă oră cade:
deschisă în stea o coajă de banană

traducere de Ilie Constantin
fiicei mele

Nu, nu-s eu, altul e cel ce suferă.
Eu n-aș fi putut. Tot ce s-a întâmplat
Acoperiți c-un giulgiu negru,
Și îndepărtați felinarele...

Soarele e un glob de foc,
luna, un disc violet.
Un alb porumbel se așază
pe înaltul chiparos secular.

La ce te gândești, amice, la străbuni?
Sunt praf în praful timpului.
La meritele lor? Mă faci să râd!
Să bem ascultând împreună pacea pământului.

Khayyam, alungă-ți întristarea
De-a fi greșit ades. Ei și?
Când pe pământ nu vei mai fi
Te-așteaptă ori neantul, ori iertarea.

Iubirea-i pătimire și-nălțare.
Cum jarul se preschimbă-n cenușă nu în rouă,
Cel ars de dor e vreasc pe rug de soare
Și din cenușa-i crește floare nouă.

Grădina mea de roze mi-e regat,
Curteni mi-s fluturii, graurii – cant,
Când roze nu-s, imperiu mi-e cerul înstelat
Iar părul tău, iubito, crâng legănat de vânt.

Gloria lui Kai-Kobad, puterea lui Kai-Kaus,
Pe lângă cupa mea de vin ce să însemne?
Mai fericit acela de dragoste răpus
Decât cel ce adună mărire sub blesteme.

Frate al meu, tu, omule, iubește
Culori, parfumuri, cânturi și degrabă
Dezmiardă-ți adorata! Timpul crește
Și în *ând vei adăsta sub iarbă…