Gerra Orivera - poeziile altor autori

Chiar Tu cu gropi şi glod ai semănat
Drumul pe care merg şi-am mers, odat',
Şi ai trimis pe Diavol pe pământ;
Şi-mi pedepseşti Căderea în Păcat?!

Celui care este zdravăn şi-are un coltuc de pâine,
Şi-are unde să-şi aştearnă căpătâiul până mâine,
Nu-i stăpânul nimănuia şi nici rob la nimeni nu e -
Spune-i lui că pe deasupra lumii-n fericire suie.

Dacă devii floare, arzând fericită
Astfel încât din arderea ta,
lumina să strălucească,
fie ca arderea să te transforme în cenușă

Fii precum fluturele care își dă viața…
Fie ca tu să arzi în această flacără, să îți iluminezi
inima și sufletul.
Îmbracă-te cu un nou corp și lasă-l pe cel vechi.

Aruncă-te în flacără când torța Lui arde.
Nu vei putea trăi fără flacără dacă
ai cunoscut extazul arderii

Iubirea Ta este sursa tuturor iubirilor care există.
Îmi arde sufletul zi și noapte.
Nu căuta cenușa,
nu o vei găsi,

Tuturor le este teamă de moarte,
dar sufiții adevărați doar râd:
nimic nu sperie inimile lor.
Ceea ce străpunge stridia, nu va zdrobi perla.

Bucata de argilă
Olarul implora:
- Ca tine-am fost, ai milă,
Nu mă brutaliza.

Celestul Creion destine-împarte
Prin scrisu-I – şi trece mai departe;
Nu poţi, apoi, o pagină să schimbi,
Nu-s Lacrimi să speli o mică parte.

Ce?! Voi fi în Rai recompensat
Că n-am căzut plăcerii în Păcat —
Sau pedepsit ca Debitor într-un
Contract inexistent? Ce troc ciudat!