Gerra Orivera - poeziile altor autori

Ieri un popă rumen mi-a venit în casă
(Lege nu-i pe lume să și-l vrea proroc),
Și din căldărușe mi-a uitat pe masă
Un sfios și galben fir de busuioc

..Dar nici că vrei să pleci atunci,
Știi că de groaza-nvățăturii
Ai prins vreo două nopți întregi
Și te-ai ascuns în podul șurii

Suferința mea, iubito,
S-o aștern în fraze vrei?
Ca și cum n-ai fi citit-o
Lămurit în ochii mei...

Ce-aș vrea să mai iubesc o dată,
Să simt din nou a vieții primăvară,
În drumul meu pustiu să mai răsară,
Ca din povești, o zână adorată.

Să fii tu, cărți a, judecătoare,
Ce zici? Minune-ar fi o lume fără soare!

Luna, tu ești sclava albă, fulg ursit în veci să meargă.
Eu, mai veche decât vremea, si decât lumea mai larga,
Neclintita-s, si nici cuget ca-n cuprinsul țării mele
Furnica popor de stele.

Oblonitu-mi-a fereastra
Gerul cu-a lui flori de gheață;
Și în toată casa asta
Eu sunt singura viață.

I

Și-au tremurat stăpânii lumii
La glasul blândului profet

pod îngustat
piciorul scapă între scînduri
dedesubt foșnet deasupra închipuirea
spic vîlvoi la capătul șirei

cină bogată în viscol
cină la care venim pe rînd sfîrtecați
dar venim
înainte de a fi ajuns în această sală