George ionita - creaţii proprii

george ionitaPoet, prozator şi jurnalist, George Ioniţă s-a născut la 13 iulie 1954, într-o comună din fosta regiune Bucureşti. După gimnaziul terminat aici, a urmat şi absolvit Colegiul Economic “Ion Ghica” din Târgovişte şi apoi Facultatea de Filosofie şi Jurnalism “Spiru Haret” din Bucureşti. Prezent cu versuri şi proză în diverse reviste, George Ioniţă a debutat editorial în anul 2000 (la 46 de ani) cu volumul de poezie Panta Rhei, prefaţat de Cezar Ivănescu. Autorul volumului La Baaad remarca, în mod tranşant acolo, atât inteligenţa poezei de notaţie practicată de poetul debutant, cât şi autenticitatea şi sinceritatea ei, debordantă la nivelul trăirii. Cu o receptare critică pozitivă au urmat, în 2001: Umbre (poezie); 2003: Prizonierul unei clipe (poezie); 2006: Labirinturi (poezie); 2011: Rănită, umbra mea (poezie); 2012: Cuvinte tăcute (poezie); Poeme întomnate – poezie, 2016; Leagănul toamnei – poezie, 2018; Zăpada îngerilor – proză, 2020.
Membru al Ligii Scriitorilor din România şi al Societăţii Scriitorilor Târgovişteni, creaţiile în versuri şi proză ale lui George Ioniţă au primit după debutul editorial diverse distincţii şi diplome din partea unor edituri şi reviste literare, fiind incluse în sumarul diverselor antologii de gen, de la, să zicem, Surâsul crizantemei, antologia haiku-ului românesc, Cluj, 2004, la, Antologiile revistei Singur - proză, Târgovişte, 2010, respectiv, poezie, 2014.

- - - - - - - - - - -

Distribuie acest autor:

  • perechea de tenişi albi

    retrăiesc amintiri...
    eu încălţat cu aceiaşi tenişi albi
    chinezeşti
    cu care puteam juca fotbal oricât

  • mă uit afară cum ninge

    mă uit afară cum ninge

    mă uit afară cum ninge
    şi albul inundă o lume imundă

  • ninge afară...

    ninge afară și viscolul bate
    o iarnă se-așterne-ntre noi
    tu ești undeva departe
    eu singur aici

  • gara tristului destin

    se-aude-n gară șuieratul unui tren
    vagoanele-i așteaptă înșirate
    pe călătorii matinalului peron
    îngrămădiți la casa de bilete

  • eu/tu

    eu/tu

    de-o parte eu -
    tu de cealaltă

  • amurg

    amurgul conabiu se destramă
    sclipiri de olmaz pătează cerul
    păsările aripi au de-aramă
    din Graalul Sfânt se-adapă norul

  • La Luna

    „este atâta singurătate în acest aur”
    Jorge Luis Borges

    Luna ca o candelă în noapte

  • se scutură iar trandafirii

    se scutură iar trandafirii
    în dimineți lipsite de noroc
    se-așterne vălul amintirii
    peste cenușa arsului foc

  • ascunde-mă în amintirea ta

    ascunde-mă în amintirea ta
    să mă poți vedea
    de o să vrei
    te voi aștepta printre urme

  • vertij

    vertij

    uneori totul se învârte în mintea mea
    şi mă simt de parcă aş fi coborât dintr-un carusel