Gara din valuri

Autor:Ștefan Doroftei Doimneanu


Adăugat de: Stefan Doroftei-Doimaneanu

sâmbătă, 18 februarie 2023

Gara din valuri

În gara din valuri mă murmură marea,
Peronul de alge răsună pustiu.
Din ultima cupă mă bea depărtarea,
rămân pescăruș...
Rămân pescăruș într-un vis argintiu.

Bolnav de iubire, de zbor cu ecouri,
Cuvânt, mă pictez către cer, curcubeu,
Se reazămă gara, de îngeri, de nouri,
eu stau în genunchi...
Eu stau în genunchi lângă îngerul meu.

Mă strigă iar vântul, cu marea în spume
Și cântă sălbatic un val răzvrătit,
Dar orice furtună în cale mi-ar pune
la tren am să-ajung...
La tren am să-ajung, cu iubiri pregătit.

Aud amintirea, ce-n inimă-mi bate
Din timpul ce-aleargă spre cel ce-o să vină,
Zidind în vecie cu versuri cetate
mai beau răsărit...
Mai beau răsărit și zbor și lumină.

În gara din valuri, un tren spre vecie
M-așteaptă să mergem în praful din astru,
El încă e alb printre clipe sicrie
și trage-un țignal...
Și trage-un țignal ca un tunet albastru.


vezi mai multe poezii de: Stefan Doroftei-Doimaneanu


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Viaţă
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CCCLVIII.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.