Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Comentarii:
Poate un "mi-i"ar rezolva problema mea dar poate e mai bine sa ramana asa cum a fost gandita de autor. Multumesc pentru atentia data carcotelii mele. Cu drag,
stomff vineri, 27 mai 2016
Construcţia "ochii ce-mi oblojesc" se referă la faptul că eu îmi oblojesc ochii... O metaforă pentru a arăta faţa din palme. Aş putea schimba cu "ploaia pe ochi, ce mi-i oblojesc", dar nu sunt foarte sigură.
Vă mulţumesc, de asemeni, şi pentru aprecieri. Cu stimă.
lorena.craia (autor) vineri, 27 mai 2016
Poezia e foarte frumoasa si am citit-o cu placere. Mi-este greu sa descifrez constructia versului 2 din prima strofa vis a vis de faptul ca oblojesc ( a doftorici , a tamadui , a vindeca = valoarea pentru mine a acestui verb) este intr-o aparenta disonanta. "Ploaia pe ochii" suna frumos desi pare a fi o licenta pentru ca e greu de imaginat cum picaturile de apa cad direct pe globul ocular si nu pe pleoape dar este perefect admisibil ca sintagma sa sugereze de fapt zona chipului uman indreptat spre cer , zona pe care picaturile de ploaie au a cadea pentru a mangaia sufletul. Continuarea insa ma conduce la dilema. Nota reflexiva ar presupune ca ochii imi oblojesc ceva mie insumi/insami , ramanand insa in aer obiectul tamaduirii. Repet , poezia mi-a placut pentru ca are muzicalitate si micile pierderi de ritm se datoreaza mai mult variantelor in care unele cuvinte pot purta accentul iar mesaju este puternic , traieste in cuvintele frumos asezate. Ma bucur sa intalnesc poezia dumitale.
stomff vineri, 27 mai 2016
Unii cercetători susţin că Luna a fost cândva parte din Pământ, iar separarea s-a produs în urma unei coliziuni puternice cu un asteroid, acum miliarde de ani.
Citate şi Maxime:
Femeia e o suprafaţă care simulează adâncimea. Friedrich Nietzsche
vezi mai multe poezii de: lorena.craia
Detalii poezie:
Distribuie pe: