Frământare

Autor:Alexandru Cristian


Adăugat de: Alexandru Cristian

duminică, 26 august 2018

Sufletul meu iar a rodit
cred că iarăşi m-am îndrăgostit.
inima mea uşor tresare
când apare ea în zare.

mă pierd în ochii ei
verzi de brad, aş vrea pielea
să-i ating, iar buzele să le frământ
cu părul ei să mă joc
ah simt că-mi ia inima foc!

te văd ce păr negru ai
superb, fin ca iarba moale
ce glas ai, o cântare de rai,
iar mâinile tremurânde şi blânde.

ce piele albă precum neaua,
mişcări de sirenă ai în tine,
şolduri ferme, ademenitor către mine
îţi roteşti privirea.

nu, iar simt o chemare
a inimii, să iubesc,
e aceeaşi frământare,
de tine mă-ndrăgostesc.


vezi mai multe poezii de: Alexandru Cristian


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Dragoste
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.