Alexandru Cristian - creaţii proprii

Alexandru Cristian Alexandru Cristian este un poet, prozator, critic literar și istoric român. S-a născut la data de 23 octombrie 1987 în orașul Brăila. județul Brăila, România. A debutat la vârsta de 14 ani în revista Liceului Teoretic Jean Monnet. A început să scrie poezie de la vârsta de 13 ani. Versurile timpurii au fost culese și publicate în volumul de debut Versuri Ciobite, publicat în anul 2011 la Editura Semne-Artemis, și republicat în anul 2018. Al doilea volum de poezii este un volum închinat iubirii, Pietre si Inimi, publicat în anul 2015. În 2018 a publicat în Israel poemul Zburătorul la Editura Familiei.

A publicat volumele de poezii Versuri Ciobite la Editura Semne-Artemis-2011, Pietre și Inimi la Editura Epublisers-2015. A publicat cărți de politică internațională și geopolitică, printre care amintim monografia Între Elefant, Urs şi Dragon- Spre o nouă arhitectură globală, la Editura RAO-2014. A publicat volumul de poezii Sacralitate la Editura Familiei in Israel, în anul 2015, republicat în anul 2017 .
A abordat și proza scurtă, publicând Povestiri în ramă, un ebook în anul 2015.
Este autor al unor articole științifice în domeniul securității și apărării naționale, istoriei, geopoliticii, istoriei medicinei, relațiilor internaționale. A publicat peste 200 de recenzii literare pe site-ul Bookiseala.ro. A publicat poezii și articole pe blogul personal AlexCristian.ro dar și blogul site-ului ziarului Adevărul.
Este membru al Societății Scriitorilor Militari și al Societății de Istoria Medicinei, a obținut Diploma de Străjer al Limbii Române acordată de Asociația Scriitorilor Israelieni de Limbă și Literatură Română.

- - - - - - - - - - -

Distribuie acest autor:

  • Zbor frânt

    Sufletul meu tânjeşte după cerul
    Şi marea în care tu exişti.
    Iubirea mea, pot zbura lângă tine,
    Pot dansa lânga infinta ta frumuseţe?

  • Îngeri profani

    Cu binecuvântări false, cu bunătate de
    gheaţă, vă uitaţi la simpli trecători în
    viaţă, vă dau bineţe cu gând de ură
    şi ciudă. Voi iubiţi pe cineva? voi simţiţi

  • Ceva

    Mă arunc în nimic
    Mă întorc spre abis
    Mă uit la cer
    Mă aplec spre tine

  • Poem despre altii

    Nu mai scriu nimic despre mine
    Vreau sa scriu doar despre tine
    Vreau sa mergem amandoi
    Catre o alta lume in care doi

  • Frământare

    Sufletul meu iar a rodit
    cred că iarăşi m-am îndrăgostit.
    inima mea uşor tresare
    când apare ea în zare.

  • Cer

    Stelele desenau forme pe cer
    Duios îţi îmbrăţişau fiinţa.
    La mine este ger
    Te rog, aprinde candela speranţei.

  • Tu

    I
    Tu nu m-ai vrut
    Mister cu ochi de jad
    Te rog,nu mă duce-n iad.

  • Reflecții

    Cerul își bea argintul
    Iar eu cupa suferinței
    Nu pot străpunge infinitul
    Pentru a ajunge stăruinței

  • Durere

    Ce mistuire este acum in suflet,
    Ce amară mângâiere am pe trup
    Scot precum lupul un urlet
    Iar durerea aş vrea să mi-o rup.

  • Imposibil

    Vise şoptite în aspra noapte
    Durere uitată în suflete.
    Nu putem şopti iubirea
    Pentru că ne sfârâmă, marea