Eul

Autor:David


Adăugat de: David

duminică, 11 noiembrie 2018

Eul

I-am dat drumul firii, şi s-a dus
Ca un prădător flămând de noapte
Şi s-a pus în contra lui Isus
S-a smucit din linişte și şoapte!

Ca un fulger, cum s-a dezlegat
Ca o plaie rece fără preget
S-a întors spre mine şi a urlat
O ţineam atâta, de un deget

Şi a spart şi ziduri şi pereţi
Căpăta în mine forma unei brute
Prin privire trimitea săgeţi
N-a lăsat în mine o virtute...

Mă târa, căci i-am pierdut controlul
Prin pustiuri fără de izvoare
Îi făcusem lumii tot ocolul
Până ajunsesem fără de valoare

În genunchi, aproape sfărâmat
Am găsit în mine-o amintire
Pe Isus Hristos, însângerat
Care dă izbândă, ispăşire...

Ridicat-am mâinile murdare
Sus înspre lumină, înspre cer
Ca să cer putere şi iertare,
Cuie oțelite, şi-un ciocan de fier...


vezi mai multe poezii de: David


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Credinţă
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CLXV.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Frumoasă și profundă!
Îmi place cum scrii și maniera în care pictezi prin cuvinte, imagini, într-un tablou complex. :)
Erw Magdo
luni, 01 februarie 2021



Multumesc
David (autor)
duminică, 11 noiembrie 2018