Erezia marelui singuratic

Autor:Costel Zăgan


Adăugat de: Costel Zgan

duminică, 31 mai 2015

Dumnezeu cheamă pe cei singuratici
acasă Casa lor este singurătatea O
casă numai ferestre O casă cu nenu
măraţi ochi Aici locuieşte infinitul Aici
se naşte veşnicia în fiecare clipă (Nu)
daţi năvală Marele Singuratic este acasă
Veniţi cu daruri şi muzică Marele Singuratic
îşi sărbătoreşte zilele dragostei şi-ale morţii
Pentru că Marele Singuratic moare-n fiecare zi
Al lui este paradisul pierdut

Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II


vezi mai multe poezii de: Costel Zgan


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Vise
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Frumos si plin de inteles :)
ali
duminică, 31 mai 2015