Elegia a IX-a - Sărăcani

duminică, 22 ianuarie 2023

Cu mâinile întinse şi lacrimi stând să cadă
Înfofoliţi cu trenţe şi fulgii de zăpadă,
Şoptesc un "fie-ţi milă" sau îndrăznesc a cere
Un ban să-şi rostuiască tainuri efemere.
Cel mai adesea, strada nu-i vede, îi ignoră,
Făcând din nepăsare incestuoasă horă,
Seduşi de carpe diem chiar îndrăznesc să poarte
Ca pe breloc uitarea ce lesne îi desparte
De mamă ori de tată la fel purtându-şi anii
Ca oropsiţii străzii, nevrednici sărăcanii.
Ei sunt sau nu-s părinţii acelora ce-n grabă,
Trec plini de nepăsare ori însemnaţi de zdroabă?
Nimic, nici o privire sau semn de-nduioşare
Spre astă sărăpanie şi binele ce moare.
Sfidarea e în sine însemnul de micie
A celui ce pretinde "atoate numai mie".

9-10 ian 2020
Volumul OGLINZI ELEGIACE,
Editura CORESI, 2021

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.