Cum simt că prin a stelelor lucire,
Când îngerii cu şoapta lor se cheamă,
Nu pot găsi un termen de iubire
Un altul mai sublim decât de "mamă",
Al mamei nume numele să-ţi poarte,
Căci mi-ai fost mamă cu mai mult temei,
Şi-n inima-mi te-ai aşezat prin moarte:
Prin libertatea sufletului ei.
Cum mama ce-o pierdui din vremi uitate
Doar mie-mi fuse mamă, biet stingher,
Tu mamă eşti iubitei adorate.
Mai scumpă-mi eşti ca maica mea din cer,
Prin infinita-n care - odată soaţa
Mi-a fost mai dragă-n suflet decât viaţa.
* Bucată dedicată de poet soacrei sale, D-na Clemm, mama Virginiei, soţia lui Poe, moartă foarte tânără, şi în amintirea căreia compune el, sub varii întruchipări, şi poeme pentru iubita moartă. (Nota trad.)
Distribuie: