Ecou vesperal

Autor:Nițu Cristina


Adăugat de: Kitty

luni, 31 august 2020

Ecou vesperal,
purtat prin catacombe,
Răzbate înc-odat'
cu suflu tremurat,
Prin vechi palate,
din calcar zidite
de al timpului susur
Neînduplecat.

Coloane celeste
Și lumânări fără de veste
Răsar necontenit
Unde nici nu te-ai gândit.

Locatarul inaripat
Singur zborul și-a luat
În întuneric camuflat
Ca un prizonier s-a prădat.

Un șuvoi de speranță
Se strecoară în firidă,
Purtându-și cântarea,
Luminând întristarea.


vezi mai multe poezii de: Kitty


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Călătorii
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CCXLVI.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.