Poezii despre Dragoste:

Eu cred că bunica l-a mâncat pe lup
Pentru că ea spune mereu copiilor
"Mănca-te-ar mama să te mănânce",
Ori, poate Scufița Roșie l-a mâncat pe lup

Lumea noastră
...
Există un tu și un eu undeva,
Ce-și petrec eternitatea-mpreună

sânul ce ți-am mușcat în lapte impur
se transformă prin venele ce-mi hrănesc
intuitiv carnea aderentă la tine
saliva ce ți-am înghițit-o într-un dezinteres personal

... umbrele înghit încet pereții odăii
și oglinda începe să execute un dance pole
în ritmul melodiei unei cutiuțe muzicale,
care nu se mai oprește

Anunță la radio, în timp ce conduc,
cer noros cu precipitații extinse.
În timp ce conduc, ascult melodii
fredonate de noi, cândva.Între timp,

am rupt florile răsăritului, iubito,
și de aceea soarele nu mai apare
pe strada noastră.
dar, oh, stai liniștită,

Decât am fost vreodată
...
Îmi ești de-acuma parcă mai aproape
Decât mi-ai fost iubita mea vreodată,

Stăteam spate în spate ca două universuri paralele.
Nu ne atingeam conturul viselor, catifeaua pielii,
nu ne aventuram peste graniţa straielor nevăzute.
Eu cu faţa către peretele tâmplei, tu cu faţa către peretele inimii,

hamacul uitării e adânc și comod
sortit să ne-mbie esența de-a pururi
i-o artă să dai durerii contururi
contururi de prunci în ochi de irod

Te ascult când sunt posomorât
Te ascult când mor de fericire
Și multor clipe le surâd,
Căci tu le faci doar din iubire.