Poezii despre Dragoste:

NE-AM MAI IUBIT?

Culoarea ochilor tăi pare
A fi extrem de schimbătoare

tu visezi cu ochii deschişi
făra să ştii că visurile tale
se aşează pe ramuri
pe poteci

Pe a unui nufăr frunză,
Noi, cândva, ne-am întâlnit.
Tu, o mică buburuză,
Eu, un cărăbuş timid.

Se poate să mai fie primăvară,
Zăpada se mai vede sus pe munte,
Miros de lemne arse şi de seară
Pluteşte-n orizonturi ca o punte.

Am atârnat la copt înc-o scrisoare
Adresa ta de zeci şi zeci de mile
Pluteşte în derivă după soare
Şi după briza nopţii din zambile.

te-am simţit mirosind a trădare
clocită
în mintea ta de o lună
chiar două

Adâncă este Doamne, iubirea Ta cea mare!

Adâncă este Doamne, iubirea Ta cea mare
Şi Ea nu are termeni potriviţi de comparare,

O, dulce Mamă!

O, dulce mamă, fiinţă scumpă sufletului meu
Ce-ai fost înveşmântată, în nimbul frumuseţii;

Indiferent
de
vârstă
sex

Între noi doi e-o lume și totuși mi-ești aproape,
Cu pașii tăi, prin suflet, călătorind mereu.
Deși plâng azi cuvinte, tăcerea să ne-ngroape,
Uitând de noi la masa de lângă șemineu.