Poezii despre Dragoste:

ICOANĂ


Aş vrea să fiu un preot slav

eşti incredibil de frumoasă
azi
când toate pietrele dorm
cu faţa în jos

- Ridică-ţi voalul de pe fruntea mică
Să te observ când luna se ridică
Pe coama nopţii care stă să vină
Şi să-mi şoptească tandru, în surdină,

mai las pe nimeni
în mine
cineva cu surâsul tău
caută fantomatic

„Dac-aş fi fost un beduin
pe cămilă te-aş fi luat,
în deşert ne-am fi pierdut
şi nimeni, nimic n-ar fi ştiut.

Amintirea ta e un copil bolnav
Ce își târăște zdrențele prin parcuri
Și mă privește de departe, hulpav
Voind să -și facă din iubire, veacuri.

am uitat că la tine e soare
că norii mi-au invadat doar mie
blând dar irevocabil
toate cerurile prin care m-ai purtat

- Îmi pare noaptea dulce și subțire
Când mă-nvelești cu rimele aldine,
Iar timpul stă, nu vrea să se deșire
Să nu dispari în zori de lângă mine.

ORIUNDE-AI FI...

Oriunde-ai fi în orice colţ de lume,
Cu gândul pot oricând să te dezmierd!

are sânge de dinozaur
şi ochi cameleonici
iubitule
mi-ai spus în după amiaza