Poezii despre Dragoste:

este o zi în care vreau să stau cu perna în brațe
până când va împrumuta chipul tău
să mă bucur de muzica anilor 80,
un maraton de filme de dragoste

de ziua mea stau într-o pătură udă
până la umeri nu se-ntâmplă nimic
în limbajul semnelor
moartea mă strigă naivule

atât de aproape
fără apărare unul în fața celuilalt
cu buricele umede degetele se împing
să prindă momentul când totul alunecă

uite că te sărut
pur şi simplu nu am pe cine
de aceea
nu trebuie să-mi iei în nume de rău

Luna era retrograd
Cu cerul plin de stele,
Te am întâlnit neasteptat
Plimbandu ma cu mine

De-o veți zări, strigând prin ploi, pe Ianca,
Acolo unde cântă dumbrăveanca,
Să-i spuneți ușurel și tandru: ,,Iancă,
Nu mai tânji după năluci, țigancă!

Să nu o stingi cu ceața umbrei tale,
Că umbra mea e-un bulgăre de foc!
Cuprinde-i flăcăruia de mijloc,
Să îți aștearnă vâlvătăi în cale.

Mai știi când ți-am furat sărutul
Cu-atâtea perpeliri în versuri,
Ca să răstoarne universuri,
Să rupă de prezent, trecutul?

Venit de peste zare, cu mersul în toiag,
În ochii verzi cu patimi și zâmbet prins în barbă,
Amirosind a grajduri, leurdă și rubarbă,
Striga la mine-n poartă un călător pribeag:

Lisandră, hai! Hai, scorpie focoasă,
Lângă-al meu piept să mi te-aducă graba 
Și lasă-mi mâna să culeagă boaba,
Iar gura să deguste tămâioasă,