Poezii despre Dragoste:

- Știu c-ai să pleci, vacanța te îmbie
Să lași condeiul pentr-o săptămână,
Să evadezi puțin din poezie,
Dar cât lipsești vreau să mă ții de mână

Eu multă vreme am crezut că-s mort,
- Și frate bun chiar am avut destinul!
Am fost deșeul vieții, un complot,
Dar tu ai reușit să-mi înfrângi chinul.

- Poemul tău ‘mi-mbracă-n aur pielea
Şi-mi glazurează tălpile cu miere
Ca un veşmânt ţesut sub vraja lunii
Ce mă-nvelește-n voaluri de plăcere.

Văd iar un tren ce depășește soartă
Chiar dacă a trecut prea multă vreme.
De când cu sentimente care-ți bat în poartă
Eu am simțit că nu mai sunt probleme.

“Viața începe abia acolo unde se termină zona ta de confort.”

- Mi-am depăşit demult timiditatea,
M-a invitat iubirea să-ndrăznesc

Calcă-n copite cerbii pistilul unor maci.
Cu ochi păgâni de fiară pândeşte asfinţitul.
Se torc fuioare stranii pentru copii-copaci,
Ce dezbrăcaţi de sânge înfig în ei cuţitul.

Mai naște-te odată iarăși viață
Ca visului să-i spunem ”bun rămas”.
La masa unde eu de dimineață
Stau cu iubirea noastră la taifas.

din tot ce mi-am fost nu-mi mai aparţine nimic
sunt a ta în întregime
creată din coasta începutului de lume
a timpului tău

M-ascunzi timid în buzunarul minţii
şi-n haina cu trei nasturi retrograzi.
Eu evadez prin ridurile frunţii,
Când tu începi să fumegi şi să arzi.

Te-am căutat mult timp, prin fiecare,
- Și te-am aflat, ședeai pitită-n mine!
De-atuncea, cu o mare încântare,
Am învățat să am grijă de tine.