Poezii despre Dragoste:

- Aș alerga prin toamna asta calmă
Cu fluturii, din fiecare pom
S-adun nectarul buzelor în palmă
Să-l împărțim atom după atom

Când vântul vieții va-nceta să bată,
-Iar iarba se va veșteji în câmp!
- Vom înțelege, poate, înc-odată!
Că rolul nostru nu-i așa de tâmp.

- Ce dacă plouă iarăși și toamna ne îmbie
Să ne desfacem patul și dezbrăcați de haine
În așternuturi calde, pătrunși de poezie,
Să penetrăm spre noapte în centrul unei taine?

Trei fire albe de narcise...
Un timp placut ce iti starneste
Melancolia unor vise,
Ce s-au pierdut ca-ntr-o poveste.

”- Tu spune-mi că se moare din iubire!”,
(e un indemn ce nu l-am învățat).
Atuncea când dorita fericire,
De suflet, disperat, s-a agățat.

Ca Afrodita dulce și suavă
erai un vis, erai o alinare
cu ochii tăi frumoși și tandri
tu-mi ești mereu o stea în depărtare.

Mă mângâie cerul c-o ploaie de stele,
Sub semnul heraldic al vieții de-apoi.
- Eu seară de seară mă plimb printre ele!
Să uit de tristețe, să uit chiar de noi.

- Pășim cu dreptul în a cincea toamnă
Ce ne așteaptă cu un rod bogat,
Cu fantezii desculțe și ne-ndeamnă
Să ne iubim frenetic. De păcat

Sparg gândul meu de temelii solide,
- Cu șansa vieții tale mă îmbrac!
Iar printre clipe încă aburinde,
Eu tot încerc să nu mai fiu opac.

Mărgăritarul din fereastră

Mărgăritarul din fereastră,
Ca două boabe de argint,