Poezii despre Dragoste:

- Nu te mâhni că viața ta începe
Cu răstignirea mea. Să nu-ncetezi
S-alergi cu herghelii de mânji prin stepe,
Și uneori, revino, să mă vezi.

- Simt cum m-apasă vremea cea zăludă
Pe fiecare coastă, ca un ghimp,
Și ora curge-anapoda, e ludă
De parcă s-a drogat... În contratimp

Te sărut în fiecare vis şi zi,
Adorm cu gândul la tine.
De ce în albastrul trist al zorilor
Ai plecat? Nu mai puteai vedea în mine

- Știi tu, lună, știi ce-aș vrea?
Să te-ascund în palma mea
Ca pe-un măr furat din rai,
Dar mi-e teamă c-o să stai

CUVINTE RUPTE DIN TĂCERE

Ce frumos e locul copilăriei tale!
Tu ești trist, la fel ca toamna

După o lungă şi geroasă iarnă
O rază blândă îmi mângâie inima,
O apariţie... de pe alte meleaguri...lira mea sună
Din nou pentru o nouă iubire sublimă.

Mai naşte-mă, mai naşte-mă o dată
Fragil lăstar sub frunze muribunde,
Azi aş fugi de frig şi nu ştiu unde
M-aş mai simţi cum m-am simţit odată,

Am mai intrat o dată în gaura de şarpe a pămîntului
şi, după un drum întunecos şi extrem de interesant,
m-am trezit afară, ţinînd într-o mînă o sticlă de vin

Aud că vor veni din nord ninsori
Şi vor revendica, a iarnă, cerul
Şi că din nebunia de culori
Noi vom rămâne, dragă, cu misterul,

Am prins din zbor parfumul tău suav
Şi-am adormit cu fruntea pe condei;
Cu sângele pulsând ca un zuav,
Ţi-am presărat în păru-ţi flori de tei