Poezii despre Dragoste:

Când tu genunchiul ți-l îndoi,
Sub al tău călcâi, omătul arde.
Țurțurii zbârlesc prin salt vioi,
Și fulgu-n drept cu tine, cade.

- E noaptea sumbră, lupii merg în haită
La vânătoare, caută drumeți
Ce-au rătăcit cărarea prin nămeți,
Apoi pe ulițe dau câte-o raită

- E netedă, trasată din creion,
Copaci înalți, gazonul încă verde,
Un paradis grădina lui Ion,
În ea te regăsești și te poți pierde.

M-ai învățat ce-i dragostea fierbinte,
nu te blestem că mi-ai lăsat pieirea,
de speri să ai mai mult ca înainte,
îți dau din mine azi toată iubirea.

- M-am săturat de toate şi de tot,
De viaţa ce ne tulbură partida,
Dar am decis, hai, să plecăm înot
Și să ne stabilim pe Atlantida.

Ninge uşor, blând cu fulgi ca regii.
Mantia albă acoperă plăpândul pământ,
Frigul uşor se leneveşte,uite greieri
Albi de zăpadă pe nasul meu sunt.

Pagini uitate în lume,
Nopţi scăldate în spume,
Mâini împletite şi frunţi lipite
Şoapte grăite şi buze frământate.

- Este-o planetă undeva, departe,
Pe care ninge-ntruna de-un mileniu,
Apocalipsa albă e o moarte
Ce-acoperă încet acest domeniu

- Atâtea ipostaze-am traversat,
Am fost urâți, iubiți sau invizibili,
Dar ce n-am fost, când versul ne-a purtat
Atât de sus... Doi sori infailibili

- Nicicând n-a fost sărutul meu de post,
Dar nici păcat, mi-a picurat pe buze
Doar roua dimineții. Adăpost
I-am oferit iubirii fără scuze.