Poezii despre Dragoste:

Copiii stăteau înșirați
ținându-și de toartă inimile din inox
în fața părinților îngăduitori
așteptând suplimentul de lichid amniotic

Vântul alb cu dor în plete
Fură nopți cu furci albastre
Sărutând pe îndelete
Bolți legate sfânt cu astre.

Încă refuzam să ne deșurubăm
plescăind după
acel gust de cifră octanică
în gura piromanului

Pleoape

Rugăciune
...
De m-ai trimis aici, nu vreau să-mi umplu coaja,
Cu gustul vreunui vis către plăcere,

Când cu privirile mă tulburi
În zorii zilei despletite
Se mișcă apele în volburi
Și-n noi, cuvinte nerostite.

Ia-mi visul și mi-l crește
La sânul tău plăpând,
Dulce suflet tremurând...
Ia-mi noaptea și-o trăiește!

Mai trec pe strada ta, din oră-n oră,
Sperând să îmi apari, să te mai văd,
Închipuindu-mi locul o agoră
C-un viitor pe care-l întrevăd.

”Inima satură-se de iubit,
Să fie omul fericit!”
”Ce, nu știi? De n-ar iubi
Sufletul s-ar pustii,

Fluturi mii tresaltă-n mine
Și amețesc de al lor fior
Căci nu vor să mă asculte
Și să doarmă în ceas de dor.