Poezii despre Dragoste:

Cioc, cioc, cioc...
Ciocănitoarea dă din cioc
Este o ciocănitoare ca toate
Ciocănitoarele...

Surâzător îți zace chipul în poala câmpului cu flori,
Și-l visezi pe-o coală albă cu miliarde de culori
Ce suspină-n rând cu tine-un dulce și un singur dor...

Dialog de toamnă
...
Mi-a șoptit o rămurea
-Uite, vine toamna mea,

Vremea inimilor noastre
...
Privește, vine toamna,
Mi-a șoptit un vânt aseară,

Îți mai aduci aminte de banca albastră?
O simplă bancă de lemn scorojit
Lăcașul amintirilor noastre
De unde lumea ne privea

Dulce rază-a nemuririi,
Croiește-ți drum în pieptul meu !
Ridică, tainic înger,
Blestemul împietririi

M-am rătăcit în vise înaripate,
ascunse-n vâticușuri de vânt,
simțind căldura trupului tău,
ca un nisip fin,

Sufăr că iubesc sau iubesc… că sufăr?
De mult mă ofilesc ca floarea de nufăr
De mult mă-nfricoșez că mâine în zori,
Iubirea-mi va zbura ca un cârd de cocori.

Fiorul nopților senine
1
Aprinse-s stelele de lapte,
Ca roua bolților senine,

Când noaptea-nvăluie zenitul
În liniștea de nepătruns,
Sub bolta lunii iar ascuns,
Se-ntrevede răsăritul.