Dor de primăvară

Autor:Florentin Cursaru


Adăugat de: Florentin

vineri, 16 septembrie 2022

Aș vrea, când mă voi duce dintre vii
Și-am încheiat tocmelile cu viața,
Ca, pe mormânt să-mi crească păpădii,
În chip de giulgiu, să-mi acoper fața.

Să las pe lume numai bucuria,
Din toate câte-n viață am iubit
Și, Doamne, fă să-mi fie veșnicia,
O primăvără fără de sfârșit!

Să-mi scalde ochii, razele de soare,
În diminețile cu zori senini
Și să privesc uimit, cu încântare,
Samânța florilor cum prinde rădăcini.

Și veșnic, primăvara-n cimitir,
Să-mi sufle, vântul, giulgiul de pe față,
Să văd albastrul cerului și să mă mir,
Cum saltă pe mormânt atâta viață!


vezi mai multe poezii de: Florentin


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Adevăr
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.