Autor:Manuela Munteanu
Adăugat de: Manuela Munteanu
luni, 22 ianuarie 2024
Zăpada-și plânge-n ape prea seninul, Sub gălbeneala soarelui zbârlit, Ce-și nălucește sfera din zenit Și-i amuțește, cu luciri, suspinul. Golite crengi, cu unduiri, ridică Vibrânda liră-a vântului fugar, Ce-și duce cântul fără de hotar Când sticla gheții,-n taină, o despică. Doar sălcii, amorțite pe o rână, Uimite sunt, că-n ochiul orb de lac, Șerpuitoare unde se desfac Și-n cataracte setea le-o adună. Prin alburia haină hibernală, Coltuce de țărână se descriu, Își urlă însorirea a pustiu, Cu-adânc fiorul lor de umezeală. Văzduhul, lâna nourilor toarce, Ca s-o destrame-n cenușiu de fum Și s-o alunge pe înaltul drum, De unde nimeni nu se mai întoarce.
vezi mai multe poezii de: Manuela Munteanu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adina Speranta
Gerra Orivera
stomff
andreionthepoetry
blacks
bragagiu
Criticul Blind
Crocodilii înghit pietre pentru a cântări mai greu în apă.
Gelozia e un copil prost al orgoliului sau boală de nebun. Beaumarchais
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire! Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte Zidul de Mărgean, Emilian Lican
vezi mai multe poezii de: Manuela Munteanu
Detalii poezie:
Distribuie pe: