De multe ori - Tudor Arghezi

De multe ori mi-a fost rușine
Sculându-te cu soarele pe tine,
Ca-n raza lui din așternut
O nouă zi a și-nceput.
Nu se sfârșise încă-n amorțire
Ziua de ieri din amintire
Cu nedreptatea, groaza și dezgustul ei
Că alta vine fără să i-o cei
Destinului din negurile grele,
Pribeag între mocirlă, vânt și stele.
De cobilița dusă în spinare
Mi-atârnă zilele în câte o căldare
Și calc încet, să nu le vărs în mers.
De câte ori le-am clătinat, am șters
Cu talpa și opinca, la fântână,
O vărsătură neagră pe țărână.
Duc sângele-n ele vechi, ca un năuc.
Al cui e sângele și cui îl duc?

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Tudor Arghezi



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.