Țin palma întinsă spre soare-răsare
și mugurii rup din carnea mea tare,
mi-e frică de noapte, de ziuă mi-e frică,
aș merge desculță prin marea de sticlă
de unde corăbii apar cu fantome
ce râd și dansează sub stele enorme,
prin valuri delfinii străbat căi lactee,
un rac prin nispuri croiește tranșee,
furtuni stau la pândă în ciobul de mare
și alge albastre se prind de picioare,
pe mal se ridică, în hohot, morminte
și-n palma întinsă coboară cuvinte.
vezi mai multe poezii de: Adina Speranta
Detalii poezie:
Distribuie pe: