Cu ochii larg deschiși, setoși de bucurie și de sens,
Ai prins în palmă aerul curat al sufletului dens,
Ai pus pe chipul zilelor un zâmbet cald,
Și ai pășit în viață pe o punte de smarald.
Am fost cu tine-n clipa devenirii din boboc,
O floare cu parfum dumnezeiesc se pune-n loc,
Căci tu esti verdele ce-mprospătează firea
Si pas cu pas îți înțelegi menirea.
Vei creste ca minunile din rai
Din tot ce ești, din tot ce-nveți, din tot ce dai,
Te-mbrățisează inima poienii și îți spune:hai!
Din tot ce ai primit, ca-n luna mai,
Să înflorești și să rodești frumos,
Și să rămâi un om al Lui Hristos! (18.05.2023)
vezi mai multe poezii de: iulia.dragomir
Detalii poezie:
Distribuie pe: