mă caut şi
şi mă regăsesc doar
în jurul tău,
orice ai face , chiar neverosimil,
ploaia care te udă
eu ţi-o simt
în oasele mele,
chiar şi rănile
pe care ţi le-am făcut,
împoşcând cu tăceri
incandescente
eu mă caut şi port
umbra mea pe umerii tăi,
chiar dacă nu eşti aici,
mă regăsesc
în jurul propriei tale
absenţe
sau a propriei mele nebunii,
trebuie doar să-ţi dezveleşti
umerii să-mi simţi
răsuflarea,
rotindu-se , amestecându-se,
două fuioare ,
două ceţuri desprinse din
vise asimetrice,
lăsând singurătăţile
noastre sfâşiindu-se,
întrepătrându-se,
regăsindu-ne conturul
suferind
între cei patru pereţi
ai deznădejdii
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Comentarii:
Frumos, mulţumesc.
Ursu Marian Florentin (autor) luni, 01 aprilie 2024
Gândurile voastre
Se adulmecă că doi prădători...
Nu știți care e vânatul...
Care e vânătorul.
Cert este că vă căutați
În suferința inexistenței
Unuia în viața celuilalt...
Ina M. duminică, 31 martie 2024
Dacă o persoană obişnuită ar creşte tot timpul cu aceeaşi viteză cu care a crescut în pântecele mamei, ar avea 16 metri în înălţime la vârsta de 10 ani.
Citate şi Maxime:
A scrie înseamnă întotdeauna a tăinui ceva astfel ca să poată fi descoperit. Italo Calvino
vezi mai multe poezii de: Ursu Marian Florentin
Detalii poezie:
Distribuie pe: