Cu creierul în repaus când am somnul liniștit
Inima își vede de treabă în ritmul ei potrivit
Prin visuri trec bariere în trecut și viitor
Cugetul neactivat stă să înceapă un nou zbor.
Merg, creierul dirijează să am drumul potrivit,
Și acum inima se zbate, nu stă de când s-a pornit,
Eul are trupu-n pază să pășească-n viitor,
Spiritul și conștiința poartă al cugetului zbor.
Nu derulez fir magnetic sau memorie de disc
Mă deplasez printre oameni pe câmpii și stânci cu pisc
Ascult vorbe înțelepte istorie de viu grai,
Că am fi urmașii celor ce-au fost izgoniți din rai.
Trăiesc în societatea făurită natural
În mijlocul unei nații cu concept original,
Pus în istoria lumii pe papirus sau prin grai
Cum am dăinuit în veacuri cu tradiția în strai.
Casele sunt susținute de stâlpii ca niște prinți
Încrustați cu algoritmii din icoanele cu sfinți,
De unde Brâncuși înscrise drumul către infinit,
În capodopera lumii, Coloana Fără Sfârșit.
Mă opresc din alergare, să întreb unde am sosit,
Îmi răspunse un glas dulce, tărăgănit, liniștit:
Ești în țara unde plaiul este colț de Paradis,
Pe la noi cel care vine cu gând bun are deschis.
vezi mai multe poezii de: Puiu Stnescu
Detalii poezie:
Distribuie pe: