Zbura în zori plutașul chiuind
Prin steiuri verzi cu apă sură
Simțea întreg cum, zbuciumați pe grind,
Butucii uzi icneau în legătură.
În prima zi de plutărit părea,
Luptând să mai ajungă dimineața,
Uitând că nu doar azi ci zi de zi
Îi râd la steiuri moartea și cu viață.
În buza plutei apa se rupea
Și crengi de val se-amestecau cu cerul,
În goană om și pluta se ștergeau
De colți de piatră lucii ca hangerul,
C-un ultim salt, înfiorat, trecu
Plutașul peste toanca urlătoare,
Crescut semeț în sus la linul larg
A ridicat plutașul cântec mare.
Dar geana cea de zare bulucea
Nori grohotind a spaimă de furtună.
Peste furtună cântecul creștea
Și se-auzea în boltă cum deturnă.
Că omul luptă, cântecul spunea
Spre-a nu pieri la calea jumătate,
Spre-a-și trăi în soare și-n furtuni
Îndeplinirea visurilor toate...
Distribuie: