Christos a Înviat! - Alexandru Vlahuţă

I

Și-au tremurat stăpânii lumii
La glasul blândului profet
și-un dușman au văzut în fiul
Dulgherului din Nazaret!
El n-a venit să răzvrătească
Nu vrea pieirea nimănui;
Desculț, pe jos, colindă lumea
și mulți hulesc în urma lui.
Și mulți cu pietre îl alungă
Și râd de el ca de-un smintit:
Iisus zâmbește tuturora-
Atotputernic și smerit!
El orbilor le dă lumină,
și muților le dă cuvânt,
Pe cei infirmi îi întărește,
Pe morți îi scoală din mormânt.
și tuturor de o potrivă.
împarte darul lui ceresc-
și celor care cred într-însul,
și celor ce-l batjocoresc.
Urască-l cei fără de lege...
Ce-i pasă lui de ura lor?
El a venit s-aducă pacea
și înfrățirea tuturor.
Din toată lumea asupriții
în jurul lui s-au grămădit
și-n vijeliile de patimi
La glasul lui au amuțit:

"Fiți blânzi cu cei ce vă insultă,
Iertați pe cei ce vă lovesc,
Iubiți pe cei ce-n contra voastră
Cu vrăjmășie se pornesc"...

II

Cât bine, câtă fericire,
și câtă dragoste-ai adus!
și oamenii drept răsplătire
Pe cruce-ntre tâlhari te-au pus.
Au râs și te-au scuipat în fața
Din spini cununa ți-au făcut,
și în deșarta lor trufie
Stăpâni deasupra-ți s-au crezut...
Aduceți piatra cea mai mare
Mormântul să-i acoperiți
Chemați sutașii cei mai ageri,
și străji de noapte rânduiți...

III

S-au veselit necredincioșii
C-au pus luminii stăvilar,
Dar ea s-a întărit în focul
Durerilor de la Calvar,

și valurile-i neoprite
Peste pământ se împânzesc,
Ducând dreptate și iubire
și pace-n neamul omenesc.
Voi toți, ce-ați plâns în întuneric
și nimeni nu v-a mângâiat,
Din lunga voastră-ngenunchere
Sculați... Christos a înviat!

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Alexandru Vlahuţă