Atît de puţine - Cassian Maria Spiridon

stelele
puzderie de ochi
stau aţintite peste vieţile noastre
abia (s)clipesc
nu vor să ne piardă nici o mişcare
nici o zvîcnire a inimii
cel mai mărunt sentiment
nici un scîncet al naşterii
primii paşi
nestăvilite iubiri
şi păcate
pîndesc să nu scape ultimul suflu

stau bine
acolo în cer
sînt gemene cu nemurirea
au mulţimi de ochi
ce stau de veghe
la atît de puţine
mîini mîngîietoare

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Cassian Maria Spiridon



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.