Cantorul cimpoi - Octavian Goga

Cântăreț de lege veche,
Cântăreț și om de treabă,
Biata mintea mea zadarnic
De păcatul lui se-ntreabă

Cantorul Cimpoi, bătrânul,
Cu făptura lui vitează,
Cum cântă de mult în strană
Cântecul de Bobotează!
De troparele-i măiestre
Se-nchină adânc poporul
Și se lumina icoana
Lui Isus mântuitorul
Povesteau pe-atunci nănașii
Că-i mai sfântă cununia
Dacă glasul lui mărește
Pe prorocul Isaiia.
Și la orice zi de praznic
Îl poftea un colț de țară
Câte cântece de lume
N-a cântat odinioară!
Dar, vezi, vremea fără suflet
Duce cântecul și gluma.
Azi e rău de satul nostru,
Și-i de cantor rău acuma.
Cum l-a-mbătrânit necazul
De când i-a murit muierea,
Dumnezeu i-a luat glasul,
Domnii i-au vândut averea.
Astăzi doarme unde poate,
N-are casă, n-are șură:
I le-a dus pe toate darea
Și-un fecior la-nvățătură

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Octavian Goga



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.