Ca întreaga lume, sunt plămădit din lut

Autor:nicu hăloiu


Adăugat de: nicu hăloiu

sâmbătă, 01 iunie 2019

Ca întreaga lume, sunt plămădit din lut
....
Iar de vă-ntrebați vreodată cine sunt,
răspunsul mi-e banal, nu-i un mister,
în lumea trecătoare, sunt un călător
și-ncerc să nu mă văd, să rămân tăcut,
purtat de-același vis, la fel de efemer
să-mi fac din brațe aripi ca să zbor
și, ca întreaga lume, plămădit din lut
merg pe-același drum, către mormânt!
.....
Sunt o picătură într-un ocean imens,
încercând să stau pe-al vieții mele val,
uneori mă-ascund, să nu fiu ars de soare,
mă mai izbește vântul, furios, de-o stâncă,
doresc privind în zare, să zăresc un mal,
sunt doar un călător în lumea trecătoare,
alteori mă doare când viața mă aruncă
de-ncerc vieții mele să-i găsesc un sens!
.....
Încerc să trec prin lume, discret și nevăzut,
precum adie vântul copaci foșnind ușor,
celei de lângă mine vreau să-i ridic altare,
să-i fiu smerit în cuget și să trăim frumos,
vreau să-i păstrez în mine același tainic dor,
sunt doar un călător în lumea trecătoare,
sunt cel ce se închină aceluiași Hristos
și, ca întreaga lume, sunt plămădit din lut!


vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Viaţă
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.