Aripi de ecou

Autor:Ursu Marian Florentin


Adăugat de: Ursu Marian Florentin

marți, 01 iunie 2021

Noi am rămas mereu copii
Nu te mai ştiu , nu mă mai ştii
De-atunci.
Ne-am mai schimbat într-adevăr,
Din muguri verzi în flori de măr
Şi-n stânci

În primăverile prea reci
Eu te rugam să nu mai pleci
nicicând
Şi te zăream printr-un halou
Cu aripi albe de ecou
Şi vânt

Acum oraşul mi-e străin
Şi cad toţi crinii din senin
Uşor
Şi cred că punţile prin timp
Sunt paşii noştri pe nisip
Când dor

O pasăre din lumea ta
Îşi face cuib în mâna mea
Şi-apoi,
Se mistuie prin flori de tei
Şi ia cu dânsa anii mei
Şi-ai tăi

Se sparg clepsidre peste noi
Şi-un drum ne duce înapoi
Mereu,
Nu te mai ştiu, nu mă mai ştii
Dar am rămas nişte copii
Şi tu,
Şi eu


vezi mai multe poezii de: Ursu Marian Florentin


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Singurătate
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Vă mulţumesc pentru aprecieri. Cu drag.
Ursu Marian Florentin (autor)
miercuri, 02 iunie 2021



Ce ritm admirabil! Frumoasă metafora trecerii timpului!
Lucia Eniu
marți, 01 iunie 2021



Mirabile versuri! Felicitări!
gabriel cristea
marți, 01 iunie 2021