Arșița - Nicolae Labiş

Motto:
"Până-n gât satul de aspre/Și iernaticele vânturi,
Dar mi-i dor de vara fiarei,/ cu furtuni și ploi, și cânturi."


La scripcar, odată strâmta, zăpușeală și năduf,
Toți îs duși în sat: pe casă plesnesc firele de stuf.
Îmbătat de cap cocoșul ațipește în picioare,
Cu-a lui creastă moleșită și răscoaptă de-atât soare.
Mâța miaună de sete, geam-ncins, uscat cum crida,
Prin crăpată tencuială se hlizește cărămida.

Scripca-n cui; și deodată din senin o strună sună...
Nemișcată, neatinsă, înfioară pacea bună...
Asta-i semn că-n torți de ceruri se gătește de furtună.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Nicolae Labiş



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.