Apel la bunăvoință
...
A-nceput de ieri să cadă
Câte-un parlamentar pe stradă,
Că i s-a tăiat în țară
Pensia lui specială!
...
Suferință, cât cuprinde
C-a devenit român normal,
Deși doar de el depinde
Să pună furtul pe cântar!
...
N-are o viață normală,
Fără el, se-alege praful,
Merită pensia specială,
Că el gestionează jaful!
...
Oricum în țară tot se fură
Și bietul nostru special,
Atâtea ore stă și-ndură
Statutul de parlamentar!
...
Dacă-l vedeți cumva căzut
Pe bietul parlamentar,
Ridicați-l în șezut
Și aveți grijă, vă rog mult
Să nu moară pe trotuar!
...
Poporul trebuie să creadă
Că-ntr-adevăr, e special,
Și dacă moare pe trotuar,
Aruncați-l voi în stradă!
...
Iar de vă privește-atent
Dar nu pare să vă vadă,
Ar fi bine de-ați putea
Să-l ridicați voi din stradă,
Să-l duceți în Parlament,
Că tot e plătit să stea!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: