Amintirea ta e un copil bolnav
Ce își târăște zdrențele prin parcuri
Și mă privește de departe, hulpav
Voind să -și facă din iubire, veacuri.
Amintirea ta ucide- n mine orice dor
Și- oricât de mult se vrea frumoasă
Rămâne -ascunsă -ntr -un ungher
Iar Cupidon în loc de arc, în mână ține-o coasă.
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Comentarii:
Mulțumesc, Andrei ! Rana e veche, s a vindecat de mult, iar eu am găsit leacul : nădejdea în Dumnezeu. Și simfonia tuturor anotimpurilor. Și iertarea. Și iubirea.
Iar comentariile și poeziile tale îmi aduc bucurie în suflet !
Cu același drag și eu.
mirimirela (autor) marți, 21 iulie 2015
Am citit aceasta declaratie de tristete si m-am ferit sa mai scriu ceva pentru a nu rascoli durerea , pentru a nu atinge rana atat de adanca. As vrea sa pot spune ca stiu leacul unei asemenea dureri dar nu am niciuns sfat pe care sa il ofer. Iti ofer insa toata pretuirea mea pentru curajul de a vorbi despre suferinta ta. Chiar daca numai virtual , in mine vei gasi intotdeauna un prieten sincer gata sa iti ofere un strop de bucurie , oricum , oriunde, oricand.
Cu drag , prietenul tau Andrei
stomff marți, 21 iulie 2015
Dragul meu Andrei, această amintire e una atât de dureroasă încât așa a fost percepția mea despre ea la momentul acela, la care am și scris o. Poezia face parte din cele mai vechi despre care spuneam că le voi posta și că voi aștepta cu teamă reacțiile cititorilor. Mai am doar câteva dintre acestea. Coasa a exprimat însă, un nou început. A tăiat răul de la rădăcină și mi a adus mireasma fânului proaspăt cosit. Cu același drag te îmbrățișez și eu și iți mulțumesc pentru căldura comentariilor tale.
mirimirela (autor) sâmbătă, 18 iulie 2015
Mirimirela draga , amintirea , oricat de trista nu trebuie lasata sa fie un copil in zdrente. Amintirea este o bogatie pe care nu o pate lua nici fiscul si nici un lotru la drumul mare. Chiar daca a durut , amintirea e a ta , face parte din lumea ta ,paralela cu lumile noastre , si pentru ca este a ta trebuie sa o pretuiesti. Iar daca o privesti cu atat de multa intelepciune pentru a o compara cu un copil bolnav si in zdrente , lasa sa iasa laiveala si intelepciunea de a merge inainte . Coasa este uneori atat de frumoasa pentru ca aduce mireasma fanului pus in care ori in sire . De ce tocmai tu sa privesti spre coasa unei doamne rau venita oriunde?
Cu darg , comentariul prea lung dar din suflet.
stomff vineri, 17 iulie 2015
Vă mulțumesc tuturor pentru toate cuvintele voastre frumoase .! Cu drag .
mirimirela (autor) vineri, 17 iulie 2015
Amintirile ne napadesc,
Dar iubirea est boala fiecarui gest.
Cu drag.
ALapis joi, 16 iulie 2015
frumos..
cu drag,
danab joi, 16 iulie 2015
*
Mi-e amintirea ta bolnavă
Şi dăinuie de veacuri,
Dar vreau s-o ştiu, s-o simt suavă
Ca apa plânsă-n ciuturi!
CTN joi, 16 iulie 2015
Venit si citit cu placere,
Semn lectura
gabriela joi, 16 iulie 2015
Foarte frumos Mirela.. Felicitări !
M Horlaci joi, 16 iulie 2015
vezi mai multe poezii de: mirimirela
Detalii poezie:
Distribuie pe: