Am învățat să iubim viața

duminică, 07 iunie 2020

Am învățat să iubim viața

Tu mi-ai apărut ca soarele, în zori,
Ochii minții te văd numai pe tine,
Nu știi, eu te-am visat de atâtea ori!
Tu floarea mea, ce-ai răsărit din mine.

Tu mi-ai sădit o rădăcină-n suflet,
Pe care o ud cu lacrimi, când nu ești,
Mă farmeci cu nuanțele violet...
O floare rară, ce-ți place s-o iubești.

Eu mă mai mint, dar nu te mint pe tine,
Îți sunt altoiul, florea mea de soi,
Ne este cald când primavara vine,
Și multă trăire s-a trezit în noi.

Iubita mea, să năruim amaruri,
Să răsfățăm fiorul din trăire,
Sufletului să-i facem astăzi daruri,
Iar din dorințe, facem nemurire.

O șansă, în doi, ce-n iubire crede,
Prin iarba fragedă, atent, pășim,
Ne bucurăm, iar viața noastră vede
Că am învațat, din nou, să o iubim.

Autor: Gabriel Stănciulescu

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.