Agonie de toamnă

vineri, 01 octombrie 2021

Te văd cum luneci peste vremuri de departe
Când mă sugrumă bruma dimineţii prin livezi
Eu toamna te doresc pe viaţă şi pe moarte
Dar mâna ta mă-mpinge înapoi spre pomii verzi

Sunt disperat ca un nebun în agonie
Când mai întinzi o mână umbrei mele peste timp
Dar nu-ţi mai simt în ochi lumina castanie
Şi toţi cocorii parcă mai rămân un anotimp

Între blestem, pierzanie şi mântuire
Ţi-aş spune-adio dar splendoarea ta mă lasă mut
Suntem doar noi, un iad şi-o linie subţire
Şi-atuncea când te pierd, te vreau din ce în ce mai mult

Mai stai iubita mea plecată prea devreme
Căci mă pândesc din clopot mituri de demult
Întinde-mi mâna ta de gheaţă peste vreme
Şi –mpinge-mă definitiv şi cosmic spre trecut

Până la tine este cale de-o iertare
Dar bântuie jivine care vor să mi te ia
Şi eu sunt prins sub albe pietre funerare
Într-un concert de cetină, de lut, şi fulgi de nea

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.

Comentarii: